Translate

joi, 30 noiembrie 2017

Jurnal de vacanta-Meloman de Sf.Andrei

Incep cu urarile deoarece am un sarbatorit in familie, asa ca o minivacanta care sa includa si aceasta zi a picat extrem de bine. Asadar, va doresc sa va bucurati de toti Andreii din viata voastra, mici si mari, iar daca sunteti posesori ai acestui popular nume, sper ca petreceti pe cinste.


Gandindu-se la zilele de relaxare, soferii regiei de transport in comun din orasul meu au facut ieri o greva (sanchi!) spontana. A fost spontana inca de la prima ora a diminetii deoarece pe la 6, cu noaptea-n cap, am aflat de acest nefericit eveniment. Nefericit pentru noi, salariatii, care aveam nevoie stringenta de un mijloc de deplasare. Precizez ca greva a fost neinspirata si pentru pensionarii care s-au vazut nevoiti sa stea acasica, in loc sa bantuie piata si supermarketurile.
De dus m-am dus la serviciu, de venit am venit pana in centru cu o colega posesoare de automobil personal, dupa care a trebuit sa o iau per pedes spre scoala lui fiu-meu deoarece clasa pustiului pregatise program artistic (in avans) pentru 1 Decembrie. Pe la jumatatea drumului imi amortisera mainile de frig, parca ma lua cu ameteli si aveam deja febra musculara. Nu stiu cum am reusit sa ruginesc in asemenea hal, dovada ca o greva face bine din cand in cand la sanatate. Nu si la buzunar deoarece sunt posesoare de abonament platit cu un purcoi de bani. Intrebarea este: cine imi plateste mie ziua pierduta din abonamentul lunar? Ar trebui sa mi-o ramburseze don' Primare care nu are grija sa le mearga bine celor de la transportul in comun. N-ai sa vezi!
Am facut o halta la maica-mea sa-mi trag sufletul, prilej de a constata ca sunt mai demolata decat ea la peste 75 de ani, si am purces din nou la drum.

La mini-serbarea lui fiu-meu m-au podidit (penibil) lacrimile cand i-am auzit pe copii cantand cu foc traditionalele melodii patriotice ce comemoreaza primul razboi mondial. N-am ce face, nu ma pot abtine, la "Treceti batalioane romane Carpatii" bocesc incontrolabil. Nu-mi explic fenomenul, ma impresioneaza multe, dar primul razboi mondial ma da gata. Singura teorie pe care o am este aceea ca intr-o viata anterioara am fost vreun amarat de soldat care a murit pe front, pun pariu ca la Marasesti dupa cum mi se strange inima de jale.
Am incercat sa-i povestesc pustiului de ce a fost atat de dramatic marele razboi pentru tara noastra. Copiii canta si recita cu patos tot felul de poezii, dar nu prea constientizeaza informatiile, pentru ei este doar un moment artistic in mare parte. Incercati sa le explicati unele semnificatii ale faptelor din versuri sau unele metafore, altminteri pentru ei nu reprezinta mare lucru. De exemplu, l-am intrebat pe-al meu ce vrea sa zica versul "cu inima la trecatori" si a ridicat din umeri. Cred ca nici nu prea vizualiza el ce este o trecatoare, asa ca am luat-o gospodareste, geografic si apoi am ajuns la istorie si la muntii care ne separau de Ardeal.
Si ca sa nu va chinui prea tare, va ofer varianta (cu totul speciala) a lui Vasile Seicaru. In final, iata dedicatiile mele pentru voi, o lista de ciudatei cu voci deosebite. Ma gandesc ca intr-o buna zi, industria muzicala se va dezbara de Barbie si Ken si va lansa cantaretii pe baza calitatilor vocale, indiferent de infatisare sau de varsta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.